Facem confuzie între furie şi violenţă şi, de cele mai multe ori nu ne permitem nouă şi copiilor noştri să-şi exprime furia. În timp ce violenţa este destructivă, furia este constructiva. Totusi, pentru ca nu stim sa ne gestionam furia putem ajunge cu uşurinţă la manifestări violente. Aşadar, ce este furia? Ei bine, fără a intra în definiţii tehnice vă voi spune că avem de-a face cu furia atunci când ne sunt încălcate limite sau nevoi, atunci când ne afirmăm şi apărăm atunci când ne simţim lezaţi sau atacaţi, atunci când reacţionăm ca urmare a faptului că ne-au fost încălcate graniţele, atunci când refuzăm să ne supunem şi când spunem: “nu, nu ai dreptul să-mi vorbeşti aşa, să te comporţi aşa, nu îţi permit să faci asta, etc”. Este o emoţie puternică şi care totodată ne permite să ne afirmăm pe noi. De foarte multe ori am întâlnit în practica de psihoterapeut persoane diagnosticate cu depresie care, nu îşi permiseseră să îşi exprime furia, alunecând într-o tristeţe neputincioasă. Atunci când au învăţat să intre în contact cu acea parte din ei respinsă şi-au recuperat optimismul, puterea de decizie, de acţiune, s-au recuperat pe sine.
Furia refulata poate conduce deci la tristeţe şi depresie dar şi la violenţă. Dacă furia vorbeşte mai degrabă despre propriile nevoi, violenţa atacă, judecă, răneşte, jigneşte, acuză. Desigur, în spatele violenţei se ascund de fapt alte nevoie precum teama, tristeţea, însă mesajul e atât de bine deghizat încât este foarte greu de decriptat. Cine ascultă disperarea unui soţ alcoolic, a unui licean care consuma droguri sau chiar a unui copil violent care îşi atacă mai mereu colegii?
Aşadar, învăţaţi să vă exprimaţi furia constructiv. Spuneţi ce vă deranjează, ce nu sunteţi dispus să acceptaţi, ascultaţi-vă corpul şi descarcaţi această tensiune care este firesc să o acumulaţi. Puteţi amenaja un colţ al casei unde să o eliberaţi, pe perne sau un sac de box, verbalizaţi ce vă nemulţumeşte şi permiteţi şi corpului totodată să se exprime. În caz contrar, furia pe care o încercaţi să o disimulaţi sau să o faceţi să dispară va vorbi, doar că prin alte semne (boli) care câteodată sunt imposibil de ignorat.
Furia este sănătoasă. Am dreptul să fiu furios/furioasă şi să mă exprim aşa cum simt, desigur, atât timp cât am înţeles că a-mi exprima furia nu este acelaşi lucru cu a fi violent.
Cu dragoste de viaţă,
Psihoterapeut Roxana Grigoraş
