SOS, am devenit părinte!

Mă pregătesc să devin mamă pentru a doua oară şi recunosc că „exerciţiul” ajută. Mă încearcă un sentiment de bucurie şi totodată de data aceasta mă simt mult mai ancorată în realitate, mai în contact cu ceea ce ştiu că va urma, cu toate că nu putem spune că dacă am cunoscut un bebeluş atunci i-am cunoscut pe toţi. Însă ceea ce face să fie diferit este că această anticipare şi mai puţin idealizare a unor momente dificile mă face să simt mai pregătită şi mai dispusă să accept acea parte despre care mamele vorbesc mai puţin, poate din teama de a nu fi judecate, poate din vinovăţie sau pur şi simplu poate din lipsa unor persoane resursă care să fie acolo doar pentru a asculta şi mai puţin pentru a da „preţioasele” sfaturi.

Gândul meu se îndreaptă astăzi către toate viitoarele mămici dar şi spre proaspetele mămici şi mesajul pe care vreau să-l transmit este că nu sunteţi singure! Poate că gestionaţi mai bine sau mai puţin bine perioada în care vă aflaţi, alăptatul, nopţile nedormite, decodatul plânsului bebeluşului, colicile, oboseala, angoasele, criza din cuplu şi cine ştie câte altele care se adaugă în funcţie de situaţia fiecăreia dintre voi. Ceea ce este important să reţineţi este că fiecare proaspăt mămică are nevoie de un timp de acomodare cu al ei bebeluş şi că, aşa cum aţi învăţat să gătiţi, să aveţi grijă de casă, să jonglaţi cu sarcinile menajere şi cu cele de serviciu, aşa cum aţi învăţat şi v-aţi perfecţionat de-a lungul timpului cu diversele activităţi pe care le practicaţi astăzi cu ochii închişi, ei bine la fel veţi învăţa să cunoaşteţi omuleţul pe care l-aţi adus pe lume şi care vă este acum atât de străin.

Sigur că acest proces este unul de durată şi ajungem să ne dăm seama că în fiecare zi mai învăţăm ceva despre copiii noştri. Ceea ce aş putea să vă ofer astăzi în cazul în care sunteţi la capăt cu răbdarea, în cazul în care vă reproşaţi sau vă culpabilizaţi, în cazul în care simţiţi că viaţa vi s-a schimbat dramatic şi nu în sensul în care aţi visat, este un mesaj de iubire si de toleranţă. Ştiţi acele răvaşe pe care le găseam în plăcintele pufoase? Ei bine, astăzi vă îndemn să vă oferiţi astfel de mesaje. Simţiţi că nu sunteţi la înălţime şi că nu faceţi faţă tuturor responsabilităţilor? Ei bine, aşterneţi pe o bucată de hârtie colorată mesajul: „Te iubesc şi te apreciez pentru tot ceea ce faci!”. Vă este teamă că nu reuşiţi să oferiţi bebeluşului tot ce are nevoie? poate că mesajul: „Mama, tu eşti cea mai importantă fiinţă pentru mine” v-ar putea ajuta. Vă este teamă că nu sunteţi perfectă? atunci mesajul „Mama, eu am nevoie să fii fericită şi nu perfectă” v-ar putea da şi alte idei despre nevoile celui mic. Colecţionaţi astfel de mesaje şi faceţi schimb chiar de mesaje cu partenerul, vorbiţi despre ceea ce simţiţi fără să căutai neaparat soluţii. Simplul fapt de a exprima ceea ce simţiţi vă va elibera.

În următorul articol vom discuta despre celebrul baby blues, depresia post-partum, care sunt diferenţele şi cum ne putem echipa corespunzător pentru a le preveni sau traversa cu bine! Până data viitoare, aveţi grijă de voi. Vă îmbrăţişez cu multă afecţiune!

Cu dragoste de viaţă,
Psihoterapeut Roxana Grigoraș


Distribuie dacă ți-a plăcut:

Adăugați un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Bine ai venit pe PsihoArt!

Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți:

articole, video-uri, workshopuri?

Te invit să te abonezi introducând adresa de email.